joi, 22 noiembrie 2012

Tot eu....

                        Au trecut multe luni de cand am scris ultima oara aici... Intre timp s-au intamplat multe,si bune..si rele...cea mai urata intamplare a fost ca am pierdut-o pe buni a mea... Stiu ca acum e ingeras langa Dumnezeu si langa bunicul..dar totusi....nu mi-e usor!Mi-e dor de ea,de povestile ei,de glasul ei,de imbratisarile si sarutarile ei... Nu am inteles prea bine ce s-a intamplat..inainte de Pasti,cand a venit nenea Florin din voiaj tati si mami mergeau zilnic la spital,vorbeau ingrijorati,in soapta separat,cand intram eu schimbau vorba...n-am stiu ca e de rau..desi m-a mirat faptul ca buni sta de atata timp in spital.Cand am vazut-o ultima oara era slabita,mi-a spus cu voce inceata ca e bolnava si ca ii va fi dor de mine..."Cum sa-ti fie dor de mine?Unde pleci?"..am intrebat-o..si lacrimi multe ii curgeau pe obraz... Mami era acolo,cu noi si a schimbat vorba.Apoi ne-am pregatit de Pasti,am vopsit oua,am facut drob cu mami si...a doua zi de Pasti mami mi-a zis ca buni s-a dus la Doamne-Doamne,ca i-a fost dor de bunicu si ca acum e ingeras si o sa fie mereu cu mine,o sa ma pazesca mereu desii eu n-am s-o vad.Am plans...."de ce?..mi-a zis ca NU o sa moara!asa mi-a zis!!" i-am spus mamei.Mami mi-e explicat ca nu a vrut buni sa moara dar era prea bolnava... Apoi mami a plecat la buni acasa...si atunci am crezut ca m-au pacalit....ca au facut o gluma...i-am si zi la mamaie:"mamaie ,eu cred ca mami m-a mintit!buni a mea nu e moarta!" .Mamaie s-a intristat.Mi-e spus si ea acelasi lucru ca mami....dar tot nu mia- venit sa cred.Urmatoarea zi am vazut-o pe buni a mea.Era intinsa,creca dormea sau ceva asemanator intr-o cutie mare,ciudata si toata lume plangea in jurul ei.M-am speriat si eu si surioara mea...Prea multa lume trista care plangea imbracata in negru...era ciudat. Inca o zi a mai fost mami plecata si apoi...buni a plecat de tot!Acum merg s-o vad la cimitir,e langa bunicu... Vorbesc mereu cu mami de ea,ma uit la pozele cu ea si la filmari si ii povestesc surioarei mele,care e prea micutza sa tina minte ce fel era buni a noastra.Recunosc ca sunt inca putin in ceata cu treaba asta cu moartea.. dar mami mi-a zis ca voi intelege mai bine dupa ce voi mai creste.
                        Urmeaza sa pun poze si sa mai povestesc ce am mai facut ca am muuult de recuperat dar voi o sa ma iertati ca n-am mai scris...ma intelegeti nu-i asa?Blogul asta era bucuria lu buni a mea.Cand ii era dor de mine deschidea paginea mea si se mai veselea.Sa stii ca NU TE VOI UITA NICIODATA BUNI!Te voi iubii mereu si pentru toadeauna!!Si ,in amintirea ta voi continua sa scriu aici mereu si mereu!!

Niciun comentariu: